Un puzzle plin de lacrimi
Si ploaie pe pamant
Si cata durere-n suflet
Nici ingeri nu mai sunt
C-ai scufundat ecoul atunci cand ai plecat
Dar numai durerea e cea ce n-a-ncetat
Ai ramas aceeasi la fel ca acum
Fara sens,culoare si fara un drum
Pe care sa apuci intr-o buna zi
Si pe care sa nu-ti doresti al parasi
Uita-te la cer e incrustat cu stele
Recunoaste ti-ai dori sa fii una dintre ele
El sa fie astrul tau si
Sa va-mpliniti mereu
Dar acum adie vantul peste-un suflet obosit
Ce plange suspina si se simte parasit
Fara aroma de iubire-n inima
Totul se stinge-ncet in vant..si fara rima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu