Spune tu!

De sus,de la fereastra mea,privesc inspre oras.E dedesubt,eu sunt deasupra.Aerul e tare si imi taie respiratia.Il inspir cu o sete seaca.Sunt aici,intre draperii albe,in caldura propriilor fereste.Deschid ochii larg,iar de aici,de afara,vantul imi bate in fata.E rece,si patrunde in mine,ca o umbra.
Zarea  nu o pot cuprinde,doar caut cu privirea.Ce?Nici eu nu stiu.Pe mine,m-am pierdut de mult intre randuri  citite de zeci de ori.Nu mai insist.
Dar tu?Tu,unde esti?
Asculta putin,urma ce a ramas la tine,si poate iti mai trimite vreun gand...te rog.De ce m-ai lasat aici,nu inteleg.Intr-o rama arsa,pe cerul asprul,ne regasim.Dar nu pot sa ajung,oricat de mult mi-as dori.Am fugit de atatea ori,nu te-am ajuns niciodata.Parca,nu ai fost aici.
Imi impleticesc bratele,caci e frig,mai ales,singura intr-o lume de straini.Ai lasat tot,fara sa lupti.Mie nu mi-a mai ramas mare lucru.Dar tu?

Stii ca am inima franta?Sa spui ca ne-am pierdut,ca ne-am avut unul pe altul,dar ne-am desprins la prima furtuna?Nu e simplu.De aici de sus,te caut si pe tine cu privirea.Nu te gasesc.Ma vei cauta vreodata,imi vei sterge lacrima fierbine ce curge in amintirea ta?