Ma fascineaza si astazi cartile cu povesti,baloanele de sapun si prajiturile pe care le privesc cu pofta.Mi-au ramas dragi florile primite pentru prima oara,filmul la care am plans aflandu-i finalul si banca unde am primit primul sarut.Astept si acum cu nerabdare zilele lungi de vara,fulgii plini de bucurie ai Craciunului si tortul frumos ornat de aniversare.Nu m-au plictisit niciodata lucrurile simple,oamenii simpli, dar care au ceva de spus,sau citatele din care incerc sa invat printre randurile vietii.Au trecut multi ani de cand obisnuiam sa stau ore intregi in fata televizorului,sa nu imi pese de nimic si sa ma bucur de mine.Cred ca timpul s-a schimbat si el,dar am avut curajul sa ii fur o frantura pe care am adapostit-o cu multa iubire in suflet.In jurul meu,totul e intr-o continua miscare si parca viata insasi are un ritm din ce in ce mai haotic.Chiar si asa,nu am incetata niciodata sa cred ca defapt simplitatea e ceea ce ne creaza adevaratele bucurii de care ne despartim greu.
Primele iubiri,primele sperante si primii pasi in viata.Ce a ramas in urma e simplu de aflat,ce se contureaza acum formeaza o temelie,iar ce va fi e o intreare pe care si eu si tu,incercam sa o punem destinului.Copilaria e undeva departe,dar ne vom intalni cu ea peste ani,cand ceea ce ne facea fericiti s-ar putea ca maine sa nu mai starneasca nici macar un zambet.
Mangaind petalele unei flori,incercand sa aflu unde ma vor purta pasii,ascultand melodia fina a unei viori,continui sa zambesc intr-o lume trista.Nu am incetat si nu voi inceta vreodata sa ma bucur..
