Vineri 7si27..ma trezesc,si vreau sa adorm la loc.Vai! iar intarzii.Ma imbrac repede fac ghiozdanul in graba si hai pe usa.Fra machiaj.fara nimic.Nu imi uit sacoul,deh,reclama scolii si let's go!
Ajung pe la 8si cateva minute..Mdeah,sa zicem.Bey,da ce ora avem acum?!Fizica sau chimie? Hai la fizica da nu-i clasa noastra,la chimie,nu m-as duce ca zbor pe usa.Deci,inapoi in clasa.Ok o sa treaca si asta.Se suna de pauza.Vin colegii in clasa si incepe ora de fizica.Nu,sa nu ma asculte.Hiu! Trec si de faza asta dar urmeaza ora de mate.Recunosc ca e minunant sa dormitez in prima banca si sa visez printre patratelele caietului si creta severa cu x,la o plimbare in parc,la un week-end prelungit.Norisorul meu pufos se sparge,profu' imi zice sa vin la tabla.Ai! Ma ridic din banca si nah...incep.Spre marea mea bucurie a fost un exercitiu usor si m-am descurcat,deci mai am o ultima antena conectata la Pamant.Ma asez inapoi in banca si astab a fost..la mate.
Clopotelul suna,dar parca ma duce-un gand spre casa.Nu se face ora de engleza,let's go home.Ma ia Lena de mana si nu mai stam 1secunda.In sfarsit..relaxare,tv...da de unde?! Telefonul,terorist afurisit;mama imi zice sa merg la o prezentare de proiect si sa nu fac vreo figura si sa lipsesc.Bine,bine,ma duc!
Stau pe scaun si ma ia un somn,dar am activat pilotul automat: fata mea vede mintea mea nu prea asculta.Din nou acasa.Acum chiar nu ma mai duc nicaieri,uite-asa!
Mai tarziu ma vad cu Iuli,in parc.Am intarziat utin,eh doar cateva minute.Stam in foisor si ne uitam cum ploua.Pentru cateva clipe stropii nu mai sunt atat de furiosi.Se face aproape 6 trebuie sa merg la Biserica.Ne luam la revedere printr-un sarut,ne vedem mai tarziu.
Dupa 7 si cv,cand am plecat fraudulos de la cor impreuna cu fetele,ne revedem.Stiu,pare putin ciuat insa de multe ori o situatie neprevazuta te aduce la mal.A urmat o discutie serioasa.Recunosc mi-a fost teama sa nu fac vreo gresseala,insa mi-am ascultat si ratiunea si inima.MI-am dat seaa ca un om,cu bune si rele e unic si cel mai important e atunci cand te ia in brate si iti spune,,Sunt aici langa tine".Poate ca am mai auzit fraza asta de multe ori,dar o lacrima stearsa de pe obraz,o mana intinsa atunci cand esti gata sa cazi te aduc la realitate si poti din nou sa visezi.
Nu voi uita niciodata sa imi ascult ratiunea,dar si inima,asa e cel ami bine.A inceput o noua zi pe care voi sti sa o preuiesc mai mult ca ieri si in care voi zambi.